Poate ca si intelepciunea lui Solomon e tot o exagerare, asa cum sunt templul si bogatiile. Neexistând, nu puteau oferi o mostra din ea, pe cand obiectele materiale le poti descrie si inmulti oricat. Ma duce gandul la bisericile ortodoxe unde predica e o repetare a evangheliei cu cuvintele popei, urmata de o concluzie morala la nivel de gradinita pt copii „speciali”. Apoi apelul de la sfarsit in vederea strangerii de bani pt pereti, picturi, etc., niciodata un apel la intelepciune, la a pune mana pe o carte, alta decat aia de rugaciuni.
Cand ziceti ca dualitatea suflet-corp vine de la greci intelegeti drumul cronologic si istoric de succesiune a conceptului de la o cultura la alta sau si exclusivitatea originii cunceptului in filozofia greaca? Pentru ca dualitatea o gasim si in samanism. Conceptul de suflet din zona ortodoxa imi pare a semana mai mult cu samanismul decat cu filozofia greaca. Samanii aveau rol psihopomp, sau recuperau sufletul din lumile de jos ori calatoreau in alte dimensiuni asa cum in biblie unii erau purtati in duh. Gasim dualitatea asta din cele mai vechi timpuri, precedand civilizatiile din orientul mijlociu (termenul il folosesc in context arheologic) si civilizatia preelenica.
Oare de ce nu exista nicio dovada istorica oegata de Isus? Am multe intrebari care nu faceau obiectul pe oxigen 2, da acuma am gasit locul asta si cred ca aici le pot pune.
Amaranthine Sophia,
Multumesc pentru intrebarile pertinenete.
1, Istoricitatea lui Iisus. Metoda corecta aici este ceea ce Nietzsche numeste „arheologia textului”. Intrebarea este: a) de ce s-au dezvoltat traditiile despre Iisus asa cum se gasesc in textele ortodoxe sau gnostice, b) de ce a selectat crerstinismul orotodox primitiv (nu ma refer la Ortodoxia post-Nicea) cartile NT ca fiind canonice. Incerc sa ofer un raspuns succint.
O anunita coerenta a izvoarelor crestin-orotodoxe, gnostice (ex. Evanghelia dupa Toma), iudaice si romane arata ca Isus a existat, a mers la Ierusalim, a fost rastignit si a pus bazele unei miscari de reforma in Iudaism. O analiza atenta a acelorasi izvoare indica faptul multe logia/spuneri ale lui Isus din evenghelii sunt autentice. Aceiasi analiza arata insa ca unele invataturi ale lui Isus, cum ar fi egalitatea femeii sau faptul ca a avut femei printre apostoli (Maria Magdalena a fost probabil conducatorul timpuriu al miscarii) au fost pieptanate discret in evangheliile canonice. O alta invatatura a lui Isus, cea legata de autonomia individuala, a fost obscurizata de autoritatea bisericii. Filmul lui Ridley Scott „Killing Jesus” este probabil singurul pe tema aceasta care merita vazut.
2. De la greci vine dualismul filozofic care a fost mostenit de crestinism si a devenit, via Descartes, baza dualismului epistemiologic subiect-obiect. Diferenta intre greci si shamanism este notiunea sufletului rational. Dualismul grec este rationalist. O conversatie explicita despre ratiune nu a existat inainte de filozofia greaca. Rationalismul modern este inca tributar grecilor, desi Descartes l-a revolutionat radical. Baza acestei revolutii este, pe scurt, trecerea de la geometria euclidiana la cea analitica.
3. In contextul aceleiasi arheologii a textului, important nu este ca intelepciunea lui Solomon a fost exagerata ca si bogatia (era fizic imposibil ca Solomon sa posede 666.000 talanti de aur) ci faptul ca este mai degraba absenta decat exagerata. Marea intrebare a scribilor egipteni in epoca timpurie a fierului este valoarea lui Pi. Aceiasi intrebare ramane nerezolvata in epoca cand a fost scrisa Cartea Imparatilor. Scribii din Egipt si Mesopotamia cunosc insa o metoda igenioasa de a aproxima valoarea lui Pi facand raportul intre un hexagon circumcis si unul inscris. Cand este vorba de relatia intre diametrul si aria cercului, impart diametrul in 9 segmente, construiesc un patrat impartit in 9 mai mici si scad aria unuia dintre cele 9. Sunt doua metode igenioase, insa, pe langa faptul ca dau valori aproximative, valoarea lui Pi difera atunci cand este raportul intre diametru si circumferinta si cand este intre raza si aria cercului. Era de asteptat ca regina africana sa il intrebe pe Solomon despre valoarea lui Pi.
Si ce spune Cartea Imparatilor? Ca valoarea lui Pi, masurata cu sfoara in curtea templului (bazinul de arama), este Pi=3. Ignoranta si obscurantism religios.
Este ca atunci cand un rabin ortodox sau un predicator ignorant povesteste legende urbane despre intelepciunea unui evreu numit Einstein care ar fi inchis gura ateilor si sustine, in aceiasi suflare, ca universul are 6000 de ani si a fost facut in 6 zile.
Cread ca am inteles ce inseamna arheologia textului. E un concept nou pt mine. Totusi e ciudat ca nu a lasat niste urme „clasice”, mai ales dat fiind influenta pe care a avut-o in istorie. Poate de ce o fost numai un graunte de mustar la inceput :).
Etica si bunul simt ne spun ca nu e ok sa omori si sa mananci un animal. Adica o facem ca sa traim, nu de placere, da o facem în ciuda unei „voci” din cap care zice intens ca nu e in regula. E o ruptura, evolutiv mancam si carne, o fac si bobobo si cimpanzeii, cam 10 % din alimentatia lor, in salbaticie. Noi, nemaiavand paradisul vegetal din jungla o trebuit sa mancam si mai mult. Suntem adaptati fizilogic sa mancam carne dar psihologic nu ne am adaptat? E compasiunea pt viata in general, ceva recent dobandit? Ma mir ca Isus nu zice nimic despre compasiunea pt animale. El ca Dumnezeu ar fi trebuit sa stie lucruri pe care azi abia le descoperim, de ex balenele au un limbaj mai complex decat al nostru, au dialect si au comportamente culturale, nu boologice si se vrea spargerea codului lor de limbaj. Sau sunt eu prea emotional? Ori e mai de pret omul decat crinii si pasarile cerului si atunci merita sacrificiul lor pt ca omul sa traiasca?
Care-i cea mai buna varianta a bibliei? Am vazut ca multe difera intre ele.
In opinia mea, Biblia de la Ierusalim (catolica) cu aparat critic.
Un splenidt exemplu de arheologie a textului este Genealogia Moralei de Nietzsche.
Notiunea ca Isus este Dumnezeu trebuie inteleasa in primul rand in contextul teologieie politice. Intrebarea fundamentala este „cine are dreptul sa suspende legea? (iudaica sau romana)”. Raspunsul la iudei este: Dumnezeu, la romani: cezarul. Ideea ca un iudeu rastignit este Dumnezeu implica, la romani, dreptul la revolutie al sclavilor si a lui homo sacer si la iudei dreptul de a ignora Torah.
Mai tarziu, parintii bisericii au creat dogma, dar de acum revolutia a fost deja furata.
Etica evolueaza. Drepturile animalelelor este un concept modern ca si alte drepturi disputate. Isus a reprezentat Zeitgeistul timpului sau nu al nostru. Astazi, daca o femeie este omorata cu pietre pentru adulter, nu spunem: „cine este fara pacat sa puna primul mana pe piatra”, ci condamnam actul in sine (sau ne facem ca nu vedem daca interesul geopolitic o cere).
Vector Society 
Poate ca si intelepciunea lui Solomon e tot o exagerare, asa cum sunt templul si bogatiile. Neexistând, nu puteau oferi o mostra din ea, pe cand obiectele materiale le poti descrie si inmulti oricat. Ma duce gandul la bisericile ortodoxe unde predica e o repetare a evangheliei cu cuvintele popei, urmata de o concluzie morala la nivel de gradinita pt copii „speciali”. Apoi apelul de la sfarsit in vederea strangerii de bani pt pereti, picturi, etc., niciodata un apel la intelepciune, la a pune mana pe o carte, alta decat aia de rugaciuni.
Cand ziceti ca dualitatea suflet-corp vine de la greci intelegeti drumul cronologic si istoric de succesiune a conceptului de la o cultura la alta sau si exclusivitatea originii cunceptului in filozofia greaca? Pentru ca dualitatea o gasim si in samanism. Conceptul de suflet din zona ortodoxa imi pare a semana mai mult cu samanismul decat cu filozofia greaca. Samanii aveau rol psihopomp, sau recuperau sufletul din lumile de jos ori calatoreau in alte dimensiuni asa cum in biblie unii erau purtati in duh. Gasim dualitatea asta din cele mai vechi timpuri, precedand civilizatiile din orientul mijlociu (termenul il folosesc in context arheologic) si civilizatia preelenica.
Oare de ce nu exista nicio dovada istorica oegata de Isus? Am multe intrebari care nu faceau obiectul pe oxigen 2, da acuma am gasit locul asta si cred ca aici le pot pune.
Amaranthine Sophia,
Multumesc pentru intrebarile pertinenete.
1, Istoricitatea lui Iisus. Metoda corecta aici este ceea ce Nietzsche numeste „arheologia textului”. Intrebarea este: a) de ce s-au dezvoltat traditiile despre Iisus asa cum se gasesc in textele ortodoxe sau gnostice, b) de ce a selectat crerstinismul orotodox primitiv (nu ma refer la Ortodoxia post-Nicea) cartile NT ca fiind canonice. Incerc sa ofer un raspuns succint.
O anunita coerenta a izvoarelor crestin-orotodoxe, gnostice (ex. Evanghelia dupa Toma), iudaice si romane arata ca Isus a existat, a mers la Ierusalim, a fost rastignit si a pus bazele unei miscari de reforma in Iudaism. O analiza atenta a acelorasi izvoare indica faptul multe logia/spuneri ale lui Isus din evenghelii sunt autentice. Aceiasi analiza arata insa ca unele invataturi ale lui Isus, cum ar fi egalitatea femeii sau faptul ca a avut femei printre apostoli (Maria Magdalena a fost probabil conducatorul timpuriu al miscarii) au fost pieptanate discret in evangheliile canonice. O alta invatatura a lui Isus, cea legata de autonomia individuala, a fost obscurizata de autoritatea bisericii. Filmul lui Ridley Scott „Killing Jesus” este probabil singurul pe tema aceasta care merita vazut.
2. De la greci vine dualismul filozofic care a fost mostenit de crestinism si a devenit, via Descartes, baza dualismului epistemiologic subiect-obiect. Diferenta intre greci si shamanism este notiunea sufletului rational. Dualismul grec este rationalist. O conversatie explicita despre ratiune nu a existat inainte de filozofia greaca. Rationalismul modern este inca tributar grecilor, desi Descartes l-a revolutionat radical. Baza acestei revolutii este, pe scurt, trecerea de la geometria euclidiana la cea analitica.
3. In contextul aceleiasi arheologii a textului, important nu este ca intelepciunea lui Solomon a fost exagerata ca si bogatia (era fizic imposibil ca Solomon sa posede 666.000 talanti de aur) ci faptul ca este mai degraba absenta decat exagerata. Marea intrebare a scribilor egipteni in epoca timpurie a fierului este valoarea lui Pi. Aceiasi intrebare ramane nerezolvata in epoca cand a fost scrisa Cartea Imparatilor. Scribii din Egipt si Mesopotamia cunosc insa o metoda igenioasa de a aproxima valoarea lui Pi facand raportul intre un hexagon circumcis si unul inscris. Cand este vorba de relatia intre diametrul si aria cercului, impart diametrul in 9 segmente, construiesc un patrat impartit in 9 mai mici si scad aria unuia dintre cele 9. Sunt doua metode igenioase, insa, pe langa faptul ca dau valori aproximative, valoarea lui Pi difera atunci cand este raportul intre diametru si circumferinta si cand este intre raza si aria cercului. Era de asteptat ca regina africana sa il intrebe pe Solomon despre valoarea lui Pi.
Si ce spune Cartea Imparatilor? Ca valoarea lui Pi, masurata cu sfoara in curtea templului (bazinul de arama), este Pi=3. Ignoranta si obscurantism religios.
Este ca atunci cand un rabin ortodox sau un predicator ignorant povesteste legende urbane despre intelepciunea unui evreu numit Einstein care ar fi inchis gura ateilor si sustine, in aceiasi suflare, ca universul are 6000 de ani si a fost facut in 6 zile.
Cread ca am inteles ce inseamna arheologia textului. E un concept nou pt mine. Totusi e ciudat ca nu a lasat niste urme „clasice”, mai ales dat fiind influenta pe care a avut-o in istorie. Poate de ce o fost numai un graunte de mustar la inceput :).
Etica si bunul simt ne spun ca nu e ok sa omori si sa mananci un animal. Adica o facem ca sa traim, nu de placere, da o facem în ciuda unei „voci” din cap care zice intens ca nu e in regula. E o ruptura, evolutiv mancam si carne, o fac si bobobo si cimpanzeii, cam 10 % din alimentatia lor, in salbaticie. Noi, nemaiavand paradisul vegetal din jungla o trebuit sa mancam si mai mult. Suntem adaptati fizilogic sa mancam carne dar psihologic nu ne am adaptat? E compasiunea pt viata in general, ceva recent dobandit? Ma mir ca Isus nu zice nimic despre compasiunea pt animale. El ca Dumnezeu ar fi trebuit sa stie lucruri pe care azi abia le descoperim, de ex balenele au un limbaj mai complex decat al nostru, au dialect si au comportamente culturale, nu boologice si se vrea spargerea codului lor de limbaj. Sau sunt eu prea emotional? Ori e mai de pret omul decat crinii si pasarile cerului si atunci merita sacrificiul lor pt ca omul sa traiasca?
Care-i cea mai buna varianta a bibliei? Am vazut ca multe difera intre ele.
In opinia mea, Biblia de la Ierusalim (catolica) cu aparat critic.
Un splenidt exemplu de arheologie a textului este Genealogia Moralei de Nietzsche.
Notiunea ca Isus este Dumnezeu trebuie inteleasa in primul rand in contextul teologieie politice. Intrebarea fundamentala este „cine are dreptul sa suspende legea? (iudaica sau romana)”. Raspunsul la iudei este: Dumnezeu, la romani: cezarul. Ideea ca un iudeu rastignit este Dumnezeu implica, la romani, dreptul la revolutie al sclavilor si a lui homo sacer si la iudei dreptul de a ignora Torah.
Mai tarziu, parintii bisericii au creat dogma, dar de acum revolutia a fost deja furata.
Etica evolueaza. Drepturile animalelelor este un concept modern ca si alte drepturi disputate. Isus a reprezentat Zeitgeistul timpului sau nu al nostru. Astazi, daca o femeie este omorata cu pietre pentru adulter, nu spunem: „cine este fara pacat sa puna primul mana pe piatra”, ci condamnam actul in sine (sau ne facem ca nu vedem daca interesul geopolitic o cere).