2 gânduri despre &8222;Studiul 7: Cele şapte trâmbiţe&8221;
Ceea ce a ti evidentiat dvs. este foarte interesant si ne provoaca sa fim mai atenti cu ceea ce ni se prezinta ca adevar prezent .Dar din pacate va asigur ca cel putin aici in estul Europei marea majoritate nu si va lua timp sa si puna intrebari ci va lua totul ca un adevar de necontestat datorita provenientei lui. Pe langa asta nimeni in afara de dvs.nimeni nu si ia timp sa prezinte in paralel felul in care interpretau vechii istoricisti aceasta profetie cu felul in care este interpretata astazi . Va multumesc pentru ca va luati timp sa impartasiti cu noi cunostintele pe care le aveti.
Din comentariul lui Jon Paulien, care merge pe aceeasi linie cu Stafanovic: „Secularismul are multe elemente pozitive, de exemplu: revoluţia americană a fost în mare parte una seculară. Desigur, au fost şi aspecte
religioase avute în vedere, dar în cea mai mare parte a fost rezultatul secularizării lumii aşa cum
o cunoaştem. Libertatea religioasă este o consecinţă pozitivă a secularismului. Istoria ne
confirmă faptul că toate naţiunile care şi-au fundamentat puterea pe religie, într-un fel sau altul
au persecutat oameni de credinţe diferite. Statul şi biserica împreună au implicaţii extrem de
negative pentru credinţă. Observăm însă cum în societăţile seculare oamenii se bucură de
libertatea de conştiinţă, libertatea de a crede ce vor şi a-şi manifesta acele convingeri religioase.
Privind spre ţări fundamentalist religioase – islamismul de pildă – observăm că oamenii dispun
de foarte puţină libertate, cine vrea să creadă şi altfel are probleme serioase şi există de
asemenea lupte chiar şi între diferitele fracţiuni islamice. Libertatea religioasă a apărut ca
urmare a apariţiei mai întâi a secularismului. Secularismul de asemenea a încurajat educaţia
universală publică. Pentru oameni, aceasta a însemnat libertatea de a gândi, de a cerceta, de a
studia Cuvântul lui Dumnezeu pentru ei înşişi. Societăţile biblice – fenomen destul de recent, îşi
datorează existenţa tot secularismului. De asemenea a încurajat progresul ştiinţific – cine
credea că pământul este rotund nu mai era ucis ca în Evul mediu; tot acum aerul libertăţii a
oferit geniului uman posibilitatea aducerii la existenţă a atâtor inovaţii uimitoare în toate
domeniile. De asemenea, secularismul a încurajat studierea Bibliei – arheologia, o disciplină
foarte recentă (aprox. 150 de ani) şi lingvistica, sunt de un mare ajutor pentru studierea Bibliei.
Astfel, secularizarea societăţilor vestice, a fost în multe privinţe o extraordinară deschidere şi un
puternic impuls spre cunoaştere.
Dar sunt şi aspecte negative: o mişcare care se trage din secularism, a fost
comunismul – revoluţia franceză şi cea rusă care au avut un rol foarte negativ faţă de religie,
credinţă, biserică şi de Biblie. O altă excrescenţă a secularismului este ecumenismul extrem –
sugerează idea că nimeni nu trebuie să fie fanatic, dogmatic în ceea ce crede, de fapt nici nu ar
trebui să conteze atât de mult un crez anume; ecumenismul fură credinţa fermă într-un „Aşa
zice Dumnezeu!”, făcându-i pe oameni să nu mai fie aşa de siguri pe ceea ce cred.
Secularismul de asemenea a dus la afirmarea materialismului – oamenii au devenit obsedaţi de
lucrurile acestei lumi; sunt consumatori ai bunurilor şi pe măsură ce-şi dedică tot mai mult din
timp producerii şi consumării lucrurilor acestei lumi, au din ce în ce mai puţin timp pentru
credinţă. De asemenea secularismul a dus la creşterea spiritualismului. Puţini ştiu că în
Uniunea Sovietică, ţară care s-a declarat ateistă, este un mare interes pentru paranormal, mai
mult decât în oricare societate. Se fac cercetări asidue pentru înţelegerea percepţiilor
extrasenzoriale, în paranormal, parapsihologie şi ocultism.”
Ceea ce a ti evidentiat dvs. este foarte interesant si ne provoaca sa fim mai atenti cu ceea ce ni se prezinta ca adevar prezent .Dar din pacate va asigur ca cel putin aici in estul Europei marea majoritate nu si va lua timp sa si puna intrebari ci va lua totul ca un adevar de necontestat datorita provenientei lui. Pe langa asta nimeni in afara de dvs.nimeni nu si ia timp sa prezinte in paralel felul in care interpretau vechii istoricisti aceasta profetie cu felul in care este interpretata astazi . Va multumesc pentru ca va luati timp sa impartasiti cu noi cunostintele pe care le aveti.
Din comentariul lui Jon Paulien, care merge pe aceeasi linie cu Stafanovic: „Secularismul are multe elemente pozitive, de exemplu: revoluţia americană a fost în mare parte una seculară. Desigur, au fost şi aspecte
religioase avute în vedere, dar în cea mai mare parte a fost rezultatul secularizării lumii aşa cum
o cunoaştem. Libertatea religioasă este o consecinţă pozitivă a secularismului. Istoria ne
confirmă faptul că toate naţiunile care şi-au fundamentat puterea pe religie, într-un fel sau altul
au persecutat oameni de credinţe diferite. Statul şi biserica împreună au implicaţii extrem de
negative pentru credinţă. Observăm însă cum în societăţile seculare oamenii se bucură de
libertatea de conştiinţă, libertatea de a crede ce vor şi a-şi manifesta acele convingeri religioase.
Privind spre ţări fundamentalist religioase – islamismul de pildă – observăm că oamenii dispun
de foarte puţină libertate, cine vrea să creadă şi altfel are probleme serioase şi există de
asemenea lupte chiar şi între diferitele fracţiuni islamice. Libertatea religioasă a apărut ca
urmare a apariţiei mai întâi a secularismului. Secularismul de asemenea a încurajat educaţia
universală publică. Pentru oameni, aceasta a însemnat libertatea de a gândi, de a cerceta, de a
studia Cuvântul lui Dumnezeu pentru ei înşişi. Societăţile biblice – fenomen destul de recent, îşi
datorează existenţa tot secularismului. De asemenea a încurajat progresul ştiinţific – cine
credea că pământul este rotund nu mai era ucis ca în Evul mediu; tot acum aerul libertăţii a
oferit geniului uman posibilitatea aducerii la existenţă a atâtor inovaţii uimitoare în toate
domeniile. De asemenea, secularismul a încurajat studierea Bibliei – arheologia, o disciplină
foarte recentă (aprox. 150 de ani) şi lingvistica, sunt de un mare ajutor pentru studierea Bibliei.
Astfel, secularizarea societăţilor vestice, a fost în multe privinţe o extraordinară deschidere şi un
puternic impuls spre cunoaştere.
Dar sunt şi aspecte negative: o mişcare care se trage din secularism, a fost
comunismul – revoluţia franceză şi cea rusă care au avut un rol foarte negativ faţă de religie,
credinţă, biserică şi de Biblie. O altă excrescenţă a secularismului este ecumenismul extrem –
sugerează idea că nimeni nu trebuie să fie fanatic, dogmatic în ceea ce crede, de fapt nici nu ar
trebui să conteze atât de mult un crez anume; ecumenismul fură credinţa fermă într-un „Aşa
zice Dumnezeu!”, făcându-i pe oameni să nu mai fie aşa de siguri pe ceea ce cred.
Secularismul de asemenea a dus la afirmarea materialismului – oamenii au devenit obsedaţi de
lucrurile acestei lumi; sunt consumatori ai bunurilor şi pe măsură ce-şi dedică tot mai mult din
timp producerii şi consumării lucrurilor acestei lumi, au din ce în ce mai puţin timp pentru
credinţă. De asemenea secularismul a dus la creşterea spiritualismului. Puţini ştiu că în
Uniunea Sovietică, ţară care s-a declarat ateistă, este un mare interes pentru paranormal, mai
mult decât în oricare societate. Se fac cercetări asidue pentru înţelegerea percepţiilor
extrasenzoriale, în paranormal, parapsihologie şi ocultism.”